• Presupunem că avem o dreaptă care pornește din origine și formează un unghi de 30° spre dreapta față de axa înainte a camerei (Y).
• Deoarece dreptele paralele au același punct de fugă, toate dreptele aflate la un unghi de 30°, inclusiv aceasta care trece prin punctul de vedere, vor converge în același punct.
• Și deoarece această dreaptă intersectează undeva planul tabloului, iar punctul de fugă se află pe planul tabloului, punctul de fugă căutat este chiar intersecția acestei drepte cu planul tabloului.

• Pentru a putea măsura cu precizie acest unghi de 30° pe hârtie, luăm triunghiul format de direcția de observare, dreapta la 30° care trece prin punctul de vedere și dreapta de la punctul de fugă de 30° la punctul principal; apoi îl rotim în jurul axei X a planului tabloului până când punctul de vedere ajunge pe planul tabloului.
• Rezultatul este același triunghi, aflat acum pe planul tabloului, și un punct de pe planul tabloului care reproduce unghiurile formate din punctul de vedere. Acest punct se numește punct de stație (SP).

Mai exact, punct de stație orizontal (HSP), deoarece putem folosi același raționament pentru a obține punctul de stație pentru unghiurile verticale -> punct de stație vertical (VSP).